Noua clădire are numele de Roots şi e localizată în oraşul Hamburg, într-o nouă zonă de dezvoltare urbane, ocupată anterior de o zonă de andocare a ambarcaţiunilor mici în port. Acea zonă portuară a fost curăţată şi reamenajată, creându-se astfel spaţiu pentru un mic sector de noi edificii, numit HafenCity. Toate edificiile care au primit permisiuni şi aprobări pentru a fi construite aici au avut cerinţa obligatorie de a fi ecologice şi inovative, pentru a da oraşului Hamburg un nou sector emblematic, cu care cei de acolo să se mândrească.

Arhitectul german Jan Stormer a fost cel care a conceput edificiul Roots, făcându-se aluzie la rădăcinile din natură şi la latura sa ecologică. Conform arhitectului şi a companiei care dezvoltă aceste proiect, faptul că acest edificiu va conţine atât de mult lemn în el, înseamnă o cantitate mare de CO2 stocat pentru decenii înainte.

Articol preluat de pe piataauto.md
Citește tot articolul aici.

Aurica Sereny, președinte asociație producători de mobilă: „Prețul lemnului a crescut la unele sortimente și de 2,5 ori într-un an, ceea ce a făcut ca o serie de firme din industria noastră să fie foarte afectate, multe au intrat în pierdere și după aceea chiar în lichidare. Exportul de buștean a crescut pe primele 5 luni cu 132%. Și ajunge în Japonia, alte țări care fac tot mobilă din el”.

Citește articolul în întregime aici.

Sursa articol: digi24.ro

Lucrarea a fost publicată în revista Nature Communications. Rezultatele au fost anunțate marți de serviciul de presă al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Climei (PIK).

De regulă, cimentul este acum produs prin arderea în cuptoare clincher. Ca rezultat, o cantitate mare de CO2, funingine, ioni de metale grele, diverse gaze corozive și alte substanțe periculoase ajung în atmosferă. În ceea ce privește cantitatea de emisii, acestea sunt comparabile cu greutatea cimentului produs, ceea ce face din această industrie una dintre cele mai mari surse de gaze cu efect de seră antropice – ele reprezintă aproximativ 10% din total.

Cercetătorii și-au propus să afle cât de mult ar fi reduse emisiile prin trecerea de la clădiri rezidențiale și de birouri joase din beton și structuri metalice la clădiri din lemn și alte materiale de construcție regenerabile.

Pe baza acestei idei, oamenii de știință au calculat câte plantări suplimentare de copaci ar fi necesare pentru a atinge acest obiectiv și, de asemenea, au calculat cât de mult ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră ca urmare a reducerii producției de beton și oțel. În plus, climatologii au evaluat modul în care astfel de schimbări în utilizarea terenurilor vor afecta agricultura.

Calculele au arătat că pentru implementarea acestor planuri ar fi necesară plantarea a aproximativ 140 de milioane de hectare de pădure. Potrivit oamenilor de știință, astfel de zone de plantații forestiere noi sunt realizabile în practică. Potrivit autorilor, acestea nu vor afecta terenurile agricole folosite astăzi pentru cultivarea culturilor.

Tranziția la construcția de case și clădiri din lemn ar permite omenirii să reducă cantitatea de emisii asociate cu producția de ciment și oțel cu aproximativ 100 de miliarde de tone până în 2100, ceea ce este comparabil cu cantitatea totală de emisii de CO2 de-a lungul mai multor ani. Acest lucru va simplifica foarte mult punerea în aplicare a Acordurilor de la Paris și a altor măsuri de combatere a încălzirii globale, au concluzionat oamenii de știință climatologi.

Sursa articol: adevarul.ro

Conform oficialitatilor, scopul acestui mecanism de sprijin financiar este acela de a dezvolta sectoare industriale noi, dar si de a revaloriza resursele deja existente, reduse  la stadiul de deseuri, care polueaza  intreg teritoriul national. In acelasi timp, componenta de cercetare si dezvoltare a proiectului va permite obtinerea unui avantaj competitiv, precum si cea care prevede eficientizarea activitatilor prin digitalizare.

„Dezvoltarea durabila presupune, printre altele, si tranzitia catre o economia circulara. Aceasta reprezentand unul dintre obiectivele pe care tara noastra si l-a asumat ca stat membru al Uniunii Europene. Avem  nevoie de o strategie nationala, adaptata la realitatile economiei romanesti, dar si de o modalitate de a stimula industria sa parcurga acesta tranzitie. De aceea, in sedinta de Guvern de astazi am aprobat un mecanism de sprijin financiar prin Programul de Tranzitie catre Economia Circulara pentru industria prelucratoare. Vorbim despre un sprjin financiar intre 15.000 si 200.000 de euro din partea statului, pentru companiile care doresc sa investeasca in proiecte care reduc volumul deseurilor si reusesc totodata sa creeze materia prima necesara pentru crearea unui lant de productie integrat”, a declarat Florin Spataru, ministrul economiei.

sursa articol: manager.ro

De asemenea, au fost anunţate alte două planuri pentru astfel de clădiri. Este vorba despre un zgârie-nori în Elveția, care va avea 100 de metri înălțime și va fi făcut în întregime din lemn,  și unul de 183 de metri, în South Perth, Australia, care va conţine un miez de beton.

Deși lemnul este un produs ecologic, există și alte aspecte de luat în considerare. Materialul oferă o izolare fonică slabă (datorită porozității sale) și are o greutate redusă (etajele superioare ale turnului Mjostarnet din Norvegia a trebuit să fie făcute din beton pentru a adăuga greutate clădirii, astfel încât să nu se balanseze prea mult în cazul vântului puternic).

Cea mai înaltă clădire din lemn din lume va avea emisii de carbon negative

Turnul hibrid de lemn din Perth, numit C6 (după simbolul carbonului din tabelul periodic), va fi prima clădire cu emisii de carbon negative din Australia. Clădirea va folosi 7.400 de metri cubi de cherestea artificială pentru construcție şi va găzdui 245 de apartamente, precum și grădini și facilități pentru rezidenți.

Rocket&Tigerli, așa cum a fost numită clădirea elvețiană din lemn, va oferi apartamente, magazine cu amănuntul, un bar și un hotel. Este de așteptat să fie finalizată până în 2026. „Proiectul marchează o piatră de hotar deoarece introduce un sistem de construcție inovator care foloseşte lemnul ca înlocuitor natural al betonului”, declară arhitectul clădirii.

Cât de ecologic este să construiești din lemn?

În cazul celei mai înalte clădiri  din lemn din lume, turnul Mjostarnet, jurnaliştii subliniau că Norvegia a investit masiv în împădurire după al Doilea Război Mondial cu intenția de a extinde industriile pe bază de lemn, cum ar fi fabricarea hârtiei.

Ulterior, țara a renunţat la ambițiile de fabricare a hârtiei în favoarea exploatării petrolului. Drept urmare, pădurile extinse de pin și molid din Norvegia au continuat să crească și acum sunt „coapte pentru uz industrial”. Dacă acești copaci ar muri, ar elibera tot carbonul captat înapoi în atmosferă, însă dacă sunt tăiați și așezați într-o clădire, acel carbon rămâne acolo.

Sursa articol: https://arhispec.ro/

De asemenea, probabil în august-septembrie, se va deschide și schema 4.1.1-POC Bis – care reprezintă un fel de prelungire a schemei de investiții IMM 4.1.1-POC deja stabilită, dar pentru un număr mai limitat de coduri CAEN.

Guvernul a adoptat vineri ordonanța prin care se instituie noile ajutoare de stat și de minimis pentru IMM-uri, vizând eficientizarea energetică și producția de energie verde, precum și 4.1.1-POC Bis, de investiții IMM.

Ajutoarele IMM pentru fotovoltaice, eoliene, anvelopări

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene estimează că, la schema de ajutoare IMM pentru energie verde și eficiență energetică vor fi finanțate peste 1.800 de firme beneficiare (IMM și companii mari), dintr-un buget total de 500 de milioane de euro.

„O primă direcţie de acţiune este cea legată de eficienţa energetică pentru IMM-uri, aşa încât IMM-urile vor putea accesa granturi cu valori cuprinse între 50.000 de euro şi 500.000 de euro pentru două tipuri de investiţii care îi ajută în această perioadă complicată la gestionarea cheltuielilor cu utilităţile. O primă categorie de investiţii este cea legată de eficienţa energetică, şi anume ea priveşte reabilitarea termică, eficienţa energetică a clădirilor industriale pentru a putea gestiona costurile de funcţionare şi costurile pe care le au cu activitatea curentă şi, pe de altă parte, o a doua categorie de investiţie este cea destinată producerii de energie verde pentru activităţile care ţin de producţie şi fluxurile tehnologice ale acestora. Estimăm un număr de peste 1.800 de beneficiari, IMM-uri şi, de asemenea, bugetul total care a fost aprobat pentru accesare de fonduri este de 500 de milioane de euro”, a declarat Marcel Boloş, citat de News.ro.

El a menţionat că apelul de proiecte va fi pregătit de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cel mai probabil în luna septembrie va fi lansat oficial.

Boloş a adăugat că şi autorităţile publice locale vor putea accesa fonduri europene pentru eficienţa energetică.

„O a doua categorie de măsuri, în premieră, pentru ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene priveşte eficienţa energetică pentru autorităţile publice locale, primăriile, astfel, vor putea să acceseze fonduri europene pentru gestionarea costurilor cu serviciile publice din domeniul educaţiei, sănătăţii, din ceea ce înseamnă inclusiv partea de alimentare cu energie termică a populaţiei, adică pentru ceea ce înseamnă încălzire, pentru ceea ce înseamnă iluminatul public sau transportul public în comun de călători. Deci, măsurile vizează independenţa energetică pentru autorităţile publice locale, astfel încât costurile cu utilităţile la aceste categorii de servicii publice să poată să fie gestionate în mod eficient şi, mai ales, să poată să treacă cu bine peste această perioadă complicată pentru autorităţile publice locale şi să poată să facă faţă acestor categorii de costuri”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

El a menționat că şi acest buget este tot în valoare de 500 de milioane de euro.

„Bugetul este, de asemenea, de 500 de milioane de euro. Sunt două categorii de granturi: pentru consumul propriu al acestor servicii publice pe care le-am menţionat, granturile sunt între 500 de mii de euro şi 5 milioane de euro şi, de asemenea, sunt proiecte care permit inclusiv partea de comercializare a energiei verzi obţinute din implementarea acestor proiecte pentru care valoarea granturilor este între 5 milioane de euro şi 15 milioane de euro”, a mai afirmat Marcel Boloş.

Citește articolul în întregime AICI.

Criza sanitara, criza inflationista si razboiul afecteaza puternic acest sector de activitate, crede seful Concelex, care e de parere ca vin vremuri grele pentru firmele de profil.

Dezvoltatorilor le-au mai ramas doar doua optiuni „fie pastreaza stocuri de locuinte, fie le vinde la un pret mult sub marjele de profit estimate initial”.

Raportat la inflație, preturile materialelor de constructii in medie s-au marit cu 30 – 40%, a explicat directorul executiv al Concelex, intr-un interviu acordat Profit.ro.

Pe de altă parte, firmele din sector se plang si de faptul ca sunt macinate de o criza acuta a fortei de munca. Angajatii din prezent, peste 400 000 ar fi insuficienti, ba chiar ar fi nevoie de doua ori mai multi la nivelul intregii tari.

Romanii care intentioneaza sa-si achizitioneze o locuinta, trebuie sa stie ca exista opinii ce spun ca pe piata rezidentiala ar urma sa vedem o scadere a preturilor, in pofida scumpirii materialelor de constructii.

Citește articolul în întregime Aici.

În profil teritorial, această scădere (-403 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-173 autorizaţii), Nord-Est (-97), Bucuresti-Ilfov (-94), Sud-Est (-46), Sud-Vest Oltenia (-44), Nord-Vest (-18) şi Vest (-16). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Centru (+85 autorizaţii).

Mai multe detalii în articolul publicat pe arenaconstruct.ro.

Astfel, revizuirea normativului privind proiectarea și verificarea construcțiilor din lemn a avut ca scop actualizarea prevederilor referitoare la cerința fundamentală „rezistență mecanică și stabilitate” prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, ultima revizuire a normativului fiind realizată în anul 2003.

De asemenea, a fost necesară alinierea reglementării tehnice NP 005 cu standardele române armonizate cu cele europene, publicate de către organismul național de standardizare (ASRO), în urma aderării României la Uniunea Europeană. În cadrul procesului de revizuire au fost abordate următoarele aspecte, în corelare cu armonizarea cu standardele române de referință publicate de către organismul național de standardizare – SR EN 1995-1-1 și SR EN 1995-1-2:

• au fost formulate cerințe de proiectare pentru structurile de lemn supuse la acțiuni verticale și orizontale (gruparea fundamentală) și cerințe de proiectare a structurilor de lemn la acțiunea seismică;
• a fost detaliat mecanismul de disipare de energie în funcție de tipul structural și clasa de ductilitate a structurii;
• au fost introduse verificări pentru zone disipative/nedisipative ale structurilor de lemn în funcție de clasa de ductilitate în care este încadrată structura;
• au fost abordate patru tipuri de structuri de lemn: cadre spațiale, hale, structuri cu pereți din panouri de lemn și structuri cu pereți din panouri cu lamele încrucișate (CLT). Pentru fiecare tip structural au fost descrise condiții generale de alcătuire și detalii pentru fiecare element structural constructiv;
• a fost introdus un capitol referitor la prezervarea elementelor, subansamblelor și a construcțiilor din lemn împotriva biodegradării, umezelii, focului, și măsuri de protecție contra transferului termic și acustic
• au fost introduse anexe care cuprind: rezistențele lemnului la diverse solicitări, verificarea deplasărilor laterale ale structurilor la starea limită de serviciu SLS, soluții constructive pentru noduri la cadre spațiale din lemn, scheme funcționale pentru structuri de tip hală, proprietăți mecanice ale elementelor de îmbinare (tije și conectori) și aspecte privind construcțiile cu structura cu pereți din CLT.

Citește articolul în întregime pe arenaconstruct.ro.

Măsura vizează:

* abordarea nevoilor de finanțare ale proiectelor cu scopul îmbunătățiri eficienței energetice
* stimularea investițiilor în energia verde
* urmărirea obiectivelor de mediu În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma: unei garanții pentru investiții sau a unor împrumuturi pentru nevoile de capital circulant, care să acopere până la 90 % din împrumuturile acordate de instituțiile de creditare
* subvenții directe
Valoarea nominală totală a garanțiilor va fi de aproximativ 505 milioane euro. Pentru granturile directe va fi alocat un buget total de aproape 100 milioane euro. Granturile directe vor acoperi, printre altele, anumite taxe legate de garanția de stat și o parte din dobânda împrumuturilor. Comisia a constatat că schema românească respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar, în special, cu privire la ajutoarele sub formă de garanții pentru împrumuturi:  garanția se referă atât la împrumuturi pentru investiții, cât și la împrumuturi pentru capital circulant
* durata maximă a garanției este de 6 ani
* primele de garanție respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar.

În ceea ce privește ajutoarele limitate sub formă de granturi directe, acestea nu vor depăși 2,3 milioane euro per beneficiar. În cadrul ambelor măsuri, ajutorul va fi acordat cel târziu la 30 iunie 2022. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Sursa articol: arenaconstruct.ro